Guvernul a alocat 98,7 milioane de lei pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, care vor avea loc în data de 7 iunie, cea mai mare sumă - peste 82,6 milioane de lei - fiind alocată Ministerului Internelor.

Guvernul a aprobat, în şedinţa de miercuri, Hotărârea privind cheltuielile pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European.
Astfel, Secretariatul General al Guvernului va primi patru milioane de lei, Autoritatea Electorală Permanentă - 5.447.000 de lei, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale - 2.960.000 de lei, iar Ministerul Afacerilor Externe - 3.700.000 de lei.

Actul normativ prevede că ordonatorii de credite vor informa periodic o comisie de transparenţă în legătură cu efectuarea cheltuielilor pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Din comisie vor face parte câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare, doi reprezentanţi ai ONG-urilor şi alţi doi reprezentanţi ai Clubului Român de Presă. "Pentru organizarea şi desfăşurarea procesului electoral, consumul de carburanţi şi cheltuielile cu telefoanele, efectuate de autorităţile adminitraţiei publice implicate în organizarea alegerilor, se suplimentează cu 50% faţă de normativele în vigoare, în perioada martie-iunie 2009", mai arată textul Hotărârii.

Membrii Biroului Electoral Central vor primi o indemnizaţie de 66 de lei pentru fiecare zi de activitate, începând cu data încheierii procesului-verbal de învestire. Aceeaşi sumă o vor primi membrii birourilor electorale judeţene, cei ai birourilor electorale din sectoarele Capitalei şi ai biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate. Tot 66 de lei vor primi preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare, dar nu mai mult de cinci zile, iar ceilalţi membrii ai birourilor - nu mai mult de trei zile. Statisticienii, informaticienii şi personalul tehnic auxiliar vor primi o indemnizaţie de 50 de lei pentru fiecare zi de activitate.

În municipiul Orăştie şi în comuna Şoimuş începe campania electorală pentru alegerea primarilor. După cum se ştie, posturile de primar al comunei Şoimuş şi al municipiului Orăştie au rămas vacante după ce primarii Laurenţiu Nistor şi Iosif Blaga au devenit parlamentari.
La Şoimuş, pe lista candidaţilor figurează reprezentanţi ai partidelor politice PSD, PD-L, PNL, PC, PAS, dar şi doi independenţi. Social-democraţii vor ieşi la rampă cu Dorel Logojan, actualul viceprimar al comunei, care deţine, potrivit legii, frâiele comunei până la alegerea unui nou primar. În ceea de priveşte candidaţii celorlalte partide, PD-L mizeză pe Mihai Gabriel Irimie, iar PNL pe Ovidiu Popa.
La Orăştie, au depus liste cu candidaturi PD-L, PNL, PSD şi PC. Se pare că pentru democrat-liberalii hunedoreni, cel mai bun candidat pentru alegerile anticipate din 15 februarie este Alexandru Muntean, cel care timp de 12 ani, adică trei mandate, a fost viceprimarul municipiului, secondându-l pe fostul primar Iosif Blaga. Pe de altă parte, liberalii hunedoreni se gândesc să intre în această cursă electorală cu actualul viceprimar al Orăştiei, Gabriel Popa. Acesta a mai candidat pentru şefia primăriei şi la alegerile locale din 2008, însă a fost învins de Iosif Blaga, încă din primul tur de scrutin. De asemenea, pentru scrutinul parţial din 15 februarie, PSD mizează pe Ovidiu Bălan, liderul social-democraţilor orăştieni.
Alegerile anticipate pentru ocuparea funcţiei de primar în cele două unităţi administrativ-teritoriale vor avea loc duminică, 15 februarie, între orele 7.00 şi 21.00. Oficial, campania electorală începe sâmbătă, 31 ianuarie şi se va încheia în dimineaţa zilei de sâmbătă care precede data alegerilor, mai exact în 14 februarie, ora 7.00.

Koto Jozsef, candidatul UDMR în Colegiul 4 din diaspor㠖 Orientul Mijlociu, Africa şi Asia, care a fost ales cu doar 34 de voturi, a declarat că îi place să fie primul, chiar şi la cele mai puţine voturi obţinute de un candidat care a obţinut mandat la aceste alegeri parlamentare.

Koto are 69 de ani şi se află la primul mandat în Parlamentul României, dar a mai fost de două ori secretar de stat în Ministerul Educaţiei, unde s-a ocupat şi de problemele diasporei.

"Sunt la primul meu mandat de deputat. Ştiu că sunt primul parlamentar care a fost ales cu atât de puţine voturi, dar mie îmi place să fiu primul. În 1958, am fost campion naţional la atletism, acum sunt primul la capitolul cele mai puţine voturi cu care poţi câştiga un mandat de deputat”, a afirmat Koto pentru NewsIn.

Deputatul a mai declarat că are experienţa necesară pentru a rezolva problemele diasporei şi că intenţia lui este de a crea o agenţie guvernamentală pentru diasporă, pentru ca România să ţină legătura mai bine cu cetăţenii ei.

Un alt candidat de vârsta a treia din partea UDMR Cluj a câştigat în urma alegerilor parlamentare un mandat de deputat. Este vorba de Palfi Zoltan, deputat în Colegiul numărul 9, care are 65 de ani şi a ajuns în Parlament prin redistribuirea de la nivel judeţean, după ce a fost votat de 1.825 de persoane.

Barack Obama a câştigat alegerile prezidenţiale din America cu 338 electori. El ar fi avut nevoie de 270 electori pentru a reuşi să devină preşedinte.

Democratul Barack Obama, primul preşedinte de culoare al SUA, a spus, în faţa zecilor de mii de susţinători, la Chicago, că acum s-a scris istorie şi că s-a dovedit că în America totul este posibil.

"Dacă ar fi cineva ce se îndoieşte că în America toate lucrurile sunt posibile, dacă se întreabă dacă visul părinţilor întemeietori încă există sau pune sub semnul întrebării democraţia noastră, ei au primit acum răspunsul", a spus Obama, la începutul discursului.

"Vreau să le mulţumesc tuturor celor care m-au ajutat în campanie, mai ales celui care m-a însoţit în drumul acesta, vicepreşedintele Biden. Nu m-aş afla aici acum fără sprijinul celui mai bun prieten din ultimii 16 ani, temelia familiei nosstre, iubirea vieţii mele, următoarea Primă Doamnă, Michelle Obama", a declarat preşedintele nou ales. "Sasha şi Maria, v-aţi câştgat pe deplin căţeluşul care va veni cu noi la Casa Albă!. Deşi nu mai este cu noi, ştiu că bunica mea ne priveşte de undeva de sus. Mi-e dor de toţi, recunoştinţa mea către familie este nemăsurată", a subliniat Obama.

Alegerea lui Obama este istorică într-o ţară unde populaţia de culoare nu avea acces de facto la birourile de vot în urmă cu numai jumătate de secol. "Cine ar fi crezut în urmă cu 40 de ani că un negru, pe nume Barack Obama, va deveni într-o zi candidat al Partidului Democrat?", sublinia însuşi învingătorul alegerilor prezidenţiale de marţi, în urmă cu câteva luni.

Starea economiei este, în opinia americanilor, cea mai stringentă problemă cu care se confruntă Statele Unite. Sondajele efectuate la ieşirea de la urne au demonstrat că 62% dintre alegători sunt interesaţi de acest subiect, în timp ce situaţia din Irak sau terorismul îi preocupă doar pe 10, respectiv 9% dintre americani. Aproape 90% din cei care consideră terorismul cea mai mare provocare a Statelor Unite au votat pentru candidatul republican John McCain. Tot pentru McCain au votat peste o treime dintre americanii îngrijoraţi de evoluţia problemei irakiene.

Candidatul democraţilor, Barack Obama, a votat marţi în jurul orei 15.40, ora României, pentru alegerile prezidenţiale americane, în oraşul Chicago din Illinois, însoţit de familie. După ce a votat, candidatul democrat a salutat mulţimea zâmbind şi a arătat camerelor dovada faptului că a votat. Apoi, în aplauze, a strâns câteva mâini şi a discutat puţin cu alţi alegători prezenţi.

Secundul lui Obama, Joe Biden, şi-a exprimat opţiunea la scurt timp după.

Republicanul John McCain şi-a exercitat şi el dreptul de vot în secţia de votare Albright United Methodist Church din oraşul său de reşedinţă, Phoenix, capitala statului Arizona. De asemenea, Sarah Palin, controversatul candidat republican la vicepreşedinţia SUA, a votat în Alaska.

Preşedintele Traian Băsescu se va adresa Parlamentului luni, la ora 16, pe tema deficitului de cont curent şi a eventualităţii contractării unui credit extern, această temă, anunţată la Varşovia, stârnind deja reacţii de nemulţumire din partea politicienilor.

Băsescu a transmis, pe 25 februarie, şefilor celor două Camere o scrisoare prin care solicită să se adreseze Parlamentului, pe 9 martie, cu un mesaj pe probleme actuale de politică internă.

Şeful statului a făcut însă publică tema pe care o va aborda de la tribuna Parlamentului pe 5 martie, într-o vizită oficială la Varşovia, dată la care a anunţat că va vorbi despre modul în care trebuie acoperit deficitul de cont curent. Preşedintele a subliniat, în declaraţia sa, că este opţiunea Legislativului şi a populaţiei dacă se vor impune "vremuri de austeritate", dar şi dacă România va contracta un credit extern pentru a face faţă crizei.

"Va fi o opţiune a Parlamentului, a românilor dacă ne punem o centură de siguranţă (...) sau vom încerca să ne încadrăm în resursele pe care le avem (...) Eu, în acest sens, mă voi adresa Parlamentului luni. Sper să desprindem o abordare, atât a Parlamentului, cât şi a populaţiei, pentru că nu poţi să impui vremuri de austeritate dacă populaţia refuză, dacă Parlamentul refuză", a afirmat şeful statului. El a adăugat că face parte din categoria optimiştilor, arătându-se convins că România va avea o creştere economică pozitivă. "Nu înseamnă că România nu se gândeşte să-şi pună o centură de siguranţă printr-un credit extern, să-l ţinem în rezervă dacă situaţia economică s-ar deteriora mult mai tare", a spus Băsescu la Varşovia.

Partidele parlamentare au reacţionat prompt la declaraţiile şefului statului. Preşedintele PSD Mircea Geoană a declarat sâmbătă, într-o intervenţie la Realitatea Tv, că rezolvarea situaţiei privind contractarea sau nu a unui împrumut extern este de competenţa Guvernului, a BNR, a coaliţiei, dar nu a Parlamentului. Preşedintele PSD a afirmat că discursul din Parlament al preşedintelui Băsescu nu ar trebui să abordeze tema unui împrumut extern, deoarece aceasta este problema "Guvernului, a guvernatorului Băncii Naţionale, a ministrului Finanţelor, a celor aflaţi astăzi la Guvernare", mai ales că nu Parlamentul decide contractarea unui credit extern.

Liberalul Andrei Gerea, membru al Comisiei pentru politică economică din Camera Deputaţilor, a declarat vineri, pentru NewsIn, că Parlamentul nu poate să dea decât un aviz de oportunitate pentru contractarea unui credit extern, dar acest aviz nu are nicio valoare, decizia finală aparţinând Guvernului. La rândul său, deputatul UDMR Lakatos Petru a spus că un eventual demers al Parlamentului va depinde de modul în care şeful statului îi va consulta pe deputaţi şi senatori, dacă va aştepta sau nu punctul de vedere al cestora.

Pe de altă parte, deputatul PDL Petru Călian a apreciat că un mesaj al preşedintelui către Parlament este un punct de vedere corect, deoarece acest subiect trebuie dezbătut inclusiv de către Legislativ, iar social-democratul Mihai Tudose a subliniat necesitatea unei dezbateri ulterior informării preşedintelui, pe tema oportunităţii unui împrumut extern.

Biroul Electoral Central va face public, joi, la ora 14.00, procesul verbal final al alegerilor parlamentare din 30 noiembrie, după ce primeşte din teritoriu toate procesele verbale constatatoare, rezultatul scrutinului urmând să fie trimis la Monitorul Oficial pentru publicare.

Deşi Biroul Electoral Central a primit din partea Birourilor de circumscripţie toate procesele verbale în format electronic, membrii Biroului au decis să facă public procesul verbal final după ce toate documentele vor ajunge şi fizic la BEC, a precizat, miercuri, purtătorul de cuvânt al instituţiei, Marian Muhuleţ.

Procesul verbal final va fi trimis, joi, şi la Monitorul Oficial, spre publicare.

Tot joi, la ora 16.00, după anunţul rezultatelor finale, cei 18 parlamentari care vor reprezenta în Camera Deputaţilor minorităţile naţionale vor veni la sediul Biroului Electoral Central pentru a primi certificatele doveditoare ale alegerilor.

Potrivit anunţului făcut marţi de BEC, viitorul Parlament va conţine 316 deputaţi, la care se adaugă cele 18 mandate ale organizaţiilor minorităţilor naţionale, care au depăşit pragul electoral şi 137 senatori.

Astfel, la Camera Deputaţilor PD-L are 115 mandate, Alianţa PSD+PC are 114 mandate, PNL-65 şi UDMR 22. La Senat, PD-L are 51 de mandate, Alianţa PSD+PC- 49, PNL-28 şi UDMR-9 mandate.

Deşi legal erau prevăzute 315 mandate pentru Camera Deputaţilor Biroul Electoral Central a mai acordat un mandat de deputat, într-un colegiu din Arad, către candidatul UDMR. Temeiul legal al acestui demers se regăseşte în articolul 48, alineatul 15 din Legea alegerilor parlamentare, cel care reglementează repartizarea mandatelor.

Preşedintele PD-L Emil Boc a declarat miercuri că aşteaptă ca, după validarea alegerilor, să fie invitaţi la Cotroceni pentru consultări şi că, deşi PD-L are "dreptul moral" să dea premierul, decizia desemnării acestuia îi va aparţine lui Traian Băsescu.

Preşedintele PD-L Emil Boc a mai spus că PD-L nu va intra în negocieri cu niciun partid politic până după consultările de la Cotroceni.

În ceea ce priveşte desemnarea premierului, Emil Boc a precizat că "decizia este în mâna preşedintelui". "Avem dreptul moral să desemnăm premierul, dar nu avem dreptul constituţional să cerem acest lucru pentru că nu am obţinut 50% plus unu din voturi", a adăugat Boc.

Guvernul a discutat despre cele patru Coduri şi a decis ca în şedinţa de săptămâna viitoare să fie aprobate trei dintre acestea, respectiv Codul penal, Codul de procedură penală şi Codul de procedură civilă, urmând ca peste două săptămâni să fie aprobat şi Codul Civil.

"Guvernul a discutat despre cele patru Coduri şi s-a ajuns la concluzia ca săptămâna viitoare să fie trecute pe ordinea de zi a şedinţei Executivului, spre aprobare, trei dintre ele: Codul penal, Codul de procedură penală şi Codul de procedură civilă. Peste două săptămâni va fi aprobat în Guvern şi Codul civil. Pe măsură ce sunt aprobate, proiectele acestor coduri vor fi trimise imediat la Parlament pentru a fi discutate în două comisii speciale, una pentru codurile civile şi alta pentru cele penale", au declarat surse guvernamentale.
Potrivit acestora, Executivul doreşte ca dezbaterile în comisii asupra Codurilor să fie încheiate până la 1 mai, pentru a fi aprobate de Parlament până la 15 mai.
Preşedintele Traian Băsescu a invitat, la Cotroceni, reprezentanţii instituţiilor cu responsabilităţi în reforma justiţiei, precum şi pe preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, pe premierul Emil Boc, pe vicepremierul Dan Nica şi pe ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Crin Antonescu a fost ales, vineri, preşedinte al PNL, de către Congresul extraordinar al partidului, obţinând 873 din voturi, în timp ce contracandidatul său, Călin Popescu Tăriceanu, a fost votat de 546 de delegaţi, conform rezultatelor anunţate de la tribuna congresului.

Preşedintele de şedinţă, Mircea Ionescu Quintus, l-a declarat pe Crin Antonescu preşedinte al PNL, după anunţarea rezultatului votului, de la tribuna Congresului.

Rezultatul final al votului delegaţilor a fost anunţat de la tribuna Congresului de preşedintele Comisiei de numărare a voturilor, Mihai Bălăşescu, acesta precizând că, din totalul de 1.431 de voturi, au fost valabil exprimate un număr de 1.419 voturi.

După cele patru ore în care cei 1.431 de delegaţi prezenţi la congres şi-au exprimat opţiunile, cei 93 de membri ai comisiei de numărare a voturilor s-au retras la sala grupului parlamentar al PNL pentru a realiza numărătoarea voturilor.

Procesul a fost perturbat însă, mai bine de 20 de minute, de o ceartă între membrii comisiei, care, potrivit unor surse participante la numărarea voturilor, nu au reuşit să se înţeleagă asupra numărului de membri ai subcomisiilor care să numere voturile.

Propunerea susţinătorilor lui Antonescu a fost ca subcomisiile să fie formate din trei membri, iar tabăra lui Tăriceanu a susţinut că trebuie să fie mai mulţi membri, respectiv 9-10.

În final, comisia a decis să numere toate voturile, cearta încheindu-se odată cu intrarea în sală a lui Călin Popescu Tăriceanu. La câteva minute după ce Tăriceanu a ieşit din sala în care se număerau voturile, a sosit la grupul parlamentar şi Crin Antonescu.

Noul preşedinte al PNL, Crin Antonescu, a declarat după anunţarea rezultatelor votului congresului, că speră ca acesta să fie începutul unui nou capitol în istoria partidului şi, "cu ajutorul lui Dumnezeu", şi în istoria României, precizând că vine în fruntea PNL "cu toate gândurile bune".

"Le mulţumesc susţinătorilor mei, alături de contracandidatul meu, domnul preşedinte Călin Popescu Tăriceanu şi de susţinătorii lui. Vom rămâne împreună. Vom merge împreună înainte şi vom câştiga", a spus Crin Antonescu, după anunţarea rezultatului.

El a ţinut să le mulţumească foştilor preşedinţi ai PNL Radu Câmpeanu şi Mircea Ionescu Quintus, dar şi lui Călin Popescu Tăriceanu.

"Îi mulţumesc pentru puterea pe care niciun preşedinte al vreunui partid politic din România nu a avut-o şi de a înţelege democratic diversitatea de păreri în acest partid. Sper să fie începutul unui nou capitol în partidul nostru şi, cu voia lui Dumnezeu, în istoria României. Vă mulţumesc", a conchis noul preşedinte al PNL.

Crin Antonescu, liberal din '90, parlamentar şi vicepreşedinte PNL timp de 9 ani

Crin Antonescu este membru PNL din 1990, deputat din 1992 până în 2008, când a fost ales senator, el deţinând, în guvernarea CDR, şi funcţia de ministru al Tineretului şi Sportului.

Crin Antonescu s-a născut la Tulcea, în 21 septembrie 1959, este văduv şi are un copil.

El este membru al PNL din 1990, prima funcţie în partid obţinând-o în anul 1995, când a fost ales vicepreşedinte, funcţie pe care a menţinut-o până în 2002.

În februarie 2000, Antonescu a devenit purtător de cuvânt al PNL.

Din 2002 până la congresul din 2007, Antonescu a fost membru al PNL, în 2007 fiind ales din nou vicepreşedinte al formaţiunii liberale, funcţie pe care o deţine şi în prezent.

Liberalul Crin Antonescu deţine patru mandate de deputat, fiind ales în toate legislaturile între 1992 şi 2008. În mandatele 1996-2000 şi 2000-2004, Crin Antonescu a deţinut funcţia de lider al grupului parlamentar al PNL de la Camera Deputaţilor câte doi ani, iar în legislatura trecută (2004-2008) a avut această calitate pe durata întregului mandat.

Din decembrie 2009, Antonescu a devenit senator PNL şi vicepreşedinte al Senatului.

Crin Antonescu a deţinut funcţia de ministru al Tineretului şi Sportului în guvernarea CDR, în perioada 1997-2000.

Profesia de bază a liberalului este aceea de profesor de istorie şi muzeograf, Antonescu absolvind, în 1985, Universitatea Bucureşti - Facultatea Istorie-Filozofie. El a fost profesor de istorie din 1985 până în 1989, când a devenit muzeograf, a revenit la meseria de profesor de istorie în 1990, profesie pe care a părăsit-o în 1992, pentru a deveni om politic, fiind ales deputat.

Daciana Sârbu, candidat al PSD la alegerile europarlamentare, care este susţinut de către organizaţia judeţeană Hunedoara a partidului condus de Mircea Geoană, a participat, duminică, la Sala Sporturilor din Deva, la lansarea regională a candidaţilor PSD la alegerile pentru Parlamentul European.
La eveniment, alături de Daciana Sârbu, au participat preşedintele PSD, Mircea Geoană, miniştrii Marian Sârbu şi Victor Ponta, precum şi europarlamentarul Rovana Plumb.

Europarlamentarul social-democrat Daciana Sârbu s-a bucurat de o primire deosebită şi a ţinut un discurs mobilizator. „Începem o campanie grea. Dar pe noi nu ne-au speriat niciodată greutăţile! Am reuşit chiar şi atunci când nu ne dădea nimeni vreo şansă. Acum, împreună, vom obţine din nou rezultatul pe care ni-l dorim. Avem nevoie doar de muncă şi de încredere. Am muncit şi m-am luptat ca să vă reprezint cât mai bine. Să vă arăt că europarlamentarul în care aţi avut încredere nu vă dezamăgeşte. Am avut mereu în minte faptul că cei de acasă mă susţin. Şi când i-am cerut lui Berlusconi să-i respecte pe români, şi când i-am cerut Papei să-i apere, şi când am îndreptat ochii Comisiei Europene către compatrioţii noştri din Italia sau din Spania. Şi am vrut să vă răsplătesc încrederea făcându-mi datoria cât mai bine. N-am uitat niciodată de unde am plecat, şi nu voi uita niciodată. Hunedoara m-a ajutat să ajung la Parlamentul European, şi Hunedoara trebuie să ştie că are acolo un om de încredere.”, a declarat europarlamentarul PSD.
Daciana Sârbu spune că a făcut şi va face un lobby de valoare judeţului Hunedoara: „Oamenii de aici m-au trimis în mijlocul europenilor. Iar eu am deschis ochii europenilor către Hunedoara. Când le-am cerut europenilor să gândească pozitiv despre România, când am vrut să le demonstrez că nu suntem o naţie de violatori şi de hoţi, că avem valori, tradiţii şi oameni fantastici, v-am chemat la Bruxelles. Le-am îndreptat atenţia europenilor către dumneavoastră, şi am vrut ca ei să vadă Hunedoara şi celelalte judeţe din vestul ţării, să ştie ce istorie bogată avem, ce locuri minunate şi ce oameni talentaţi. I-am invitat să vină în vizită şi să investească aici. Să vadă faţa frumoasă a României şi să ajute la dezvoltarea ei”.

Aurel Ghinea

Pro Democraţia şi Agenţia de Monitorizare a Presei au publicat o listă de 130 de candidaţi “pătaţi”

Printre cei 130 se regăsesc numele a numeroşi actuali parlamentari, dar şi ale unor persoane care au avut funcţii importante la nivelul administraţiei locale.

Pentru judeţul Hunedoara au fost evidenţiaţi următorii candidaţi:

Tiberiu Ioan Balint (PNL) - S-a aflat în conflict de interese: consilier judeţean şi, totodată, director al Registrului Auto Român (RAR) din judeţul Hunedoara a fost şi preşedinte al CA al Apaserv, societate aflată în subordinea Consiliului Local Deva; în aceste condiţii, firmele în care Balint este administrator sau acţionar au câştigat contracte cu mai multe primării din judeţ. Balint putea cunoaşte bugetele primăriilor înainte de licitaţii şi putea, totodată, influenţa dirijarea fondurilor către comune, fonduri din care, o parte, s-a întors la firmele lui.
Ioan Timiş (PNL) - migrator politic: înainte de a deveni membru PNL, a trecut prin FSN, PD, ApR şi PSD.
Mihail Nicolae Rudeanu (Alianţa PSD+PC) - A fost subprefect al judeţului Hunedoara, fost preşedinte al CJ Hunedoara; a fost implicat într-un scandal de corupţie în legătura cu ajutorul dat la primirea finanţării pentru amenajarea unui drum judeţean; Consiliul Superior al Magistraturii a impus redeschiderea unui dosar penal de corupţie care fusese închis (abuziv) de un procuror local; în dosar a fost investigat ca făptaş şi Mihail Nicolae Rudeanu.
Cornel Cristian Resmeriţă (Alianţa PSD+PC) - A contribuit la extinderea traseismului politic la cel geografic: în calitate de consilier local la Primăria Lupeni, în care tatăl său - Cornel Resmeriţ㠖 este primar, a organizat un program de vizite din bani publici extrem de ambiţios: SUA, Austria, Portugalia, Spania, Andorra, Danemarca, Norvegia, Suedia, Ungaria, Germania, Franţa, Elveţia, Cehia.

Vicepremierul Dan Nica a primit votul Parlamentului să ocupe şi postul de ministru al Administraţiei şi Internelor, cu 310 voturi pentru şi 113 împotrivă.

Dan Nica a declarat că săptămâna viitoare va începe o evaluare în MAI, în funcţie de care va propune persoanele care să ocupe funcţii de conducere în Minister.

"Nu am o frământare şi o presiune deosebite" , a răspuns Nica la întrebarea când vor fi făcute numirile pe posturile de secretar de stat şi la DGIPI. El a spus că urmează să înceapă o evaluare săptămâna viitoare şi că va face publice propunerile sale la momentul oportun.

Edilul Devei aduce Boney M să cânte celor pe care-i dă afară din primărie

După ce a plâns cu lacrimi de crocodil pe ecranele televiziunilor, cum că e mare nenorocire, că nu sunt bani şi trebuie daţi afară oameni din primărie, primarul Devei, Mircia Muntean, anunţă cu nonşalanţă că va da nu mai puţin de 19.000 de euro pentru un concert Boney M organizat, evident, chiar în timpul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare, respectiv pe data de 29 mai.

Cu alte cuvinte când e vorba de distracţie şi momit electoratul cu circ nu mai are importanţă câţi bani sunt aruncaţi pe fereastră.
Interesant ar fi să explice şi domnii/ doamnele consilier cum se pot aproba în acelaşi timp disponibilizări de personal şi arunca banii pe chefuri electorale. De menţionat faptul că doar consilerii locali ai PD-L s-au abţinut de la vot atunci când a fost votată această hotărâre.
Ca să înţelegem mai bine cum e cu aruncatul banilor pe fereastră pentru evenimentul numit “Zilele Cetăţii” s-au alocat nu mai puţin de 530.000 lei (5,3 miliarde de lei vechi), adică salariul pe un an pentru vreo 40 de oameni.
Petrecerea în ciuda crizei va dura trei zile, iar în cadrul evenimentului vor concerta  şi Proconsul, Hara, DJ Project, precum şi cântăreţii de muzică populară Irina Loghin, Nicolae Furdui Iancu, Mariana Deac şi Mariana Anghel.

Aurel Ghinea

După ce, nu cu mult timp în urmă, un sondaj realizat de CURS arăta o piaţă politică schimbată, în care  social-democraţii ieşeau cu 4 procente în faţa democrat-liberalilor, iată că un nou sondaj, de această dată realizat zilele acestea de către CSOP, şi comandat de PD-L, anunţă rezultate diferite. Rezultatele acestui sondaj au fost prezentate public, în cadrul unei conferinţe de presă organizată la Deva, de către preşedintele interimar al organizaţiei judeţene a PD-L, Tiberiu Iacob-Ridzi.

Astfel, Partidul Democrat Liberal s-ar situa, conform sondajului CSOP, pe primul loc în preferinţele alegătorilor la europarlamentare, cu 35 de procente, urmat de PSD+PC cu 31 la sută, PNL 16 la sută, UDMR 7 la sută, PRM 6 la sută şi Elena Băsescu cu 4 la sută.
De asemenea, acelaşi sondaj arată că încrederea românilor în liderii politici se îndreaptă către Traian Băsescu, în proporţie de 40 la sută, Sorin Oprescu, 37 la sută, şi Mugur Isărescu cu 34 la sută. Ceilalţi lideri importanţi, precum Crin Antonescu, Mircea Geoană, Corneliu Vadim Tudor şi principele Radu Duda, au obţinut, în această ordine, procente sub 30 la sută.
Legat de viitoarele alegeri prezidenţiale de la sfârşitul acestui an, sondajul CSOP susţine că şansele de a deveni preşedinte sunt acordate lui Traian Băsescu, 40 de procente, Mircea Geoană, 19 procente şi Crin Antonescu, 15 procente. Noul sosit în cursa prezidenţială, principele Radu Duda, nu ar obţine mai mult de 4 procente.

Mihaela Petroşan