Obligaţiunile Consiliului Judeţean Hunedoara (HUE26B) intră la tranzacţionare pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB), emisiunea având o valoare totală de 31,5 milioane lei, potrivit unui comunicat al operatorului de piaţă.
Emisiunea Consiliului Judeţean Hunedoara cuprinde 315.000 de titluri, cu o valoare nominală iniţială de 100 lei. Obligaţiunile au fost emise în iulie 2007, iar data scadentă este în august 2026.
La sfârşitul lunii martie, valoarea nominală a unei obligaţiuni ajunsese la 98,6 lei.
Principalul se va rambursa în 71 de rate trimestriale, la fel fiind plătită şi dobanda. Consiliul Judeţean Hunedoara va plăti o dobândă egală cu media dobânzilor interbancare la 3 luni, la care se va adăuga o primă de 1,43%.
Consiliul Bursei aprobase la sfârşitul lunii februarie admiterea pe piaţa reglementată a noii emisiuni a Consiliului Judeţean Hunedoara, care mai are listate pe Bursă încă două serii de bonduri, cu o valoare totală de 28,5 milioane lei.

Marţi, la Deva, Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Hunedoara a fost gazda unui eveniment care face parte dintr-un proiect internaţional şi anume conferinţa cu tema “Acquis comunitar – Transfer de bune practici”.

Evenimentul face parte din proiectul european IMPACT, iniţiat de Camera de Comeţ Flamandă şi implementat la nivel naţional de Camera de Comeţ şi Industrie a României. Printre obiectivele urmărite prin acest proiect se numără conştientizarea mediului de afaceri în ceea ce priveşte Acquis-ul şi transferul celor mai bune practici în domeniul produselor alimentare, de mediu, a serviciilor etc.
La nivelul judeţului nostru, rolul de partener în implementarea acestui proiect i-a revenit Camerei de Comeţ şi Industrie Hunedoara, care prin personalul său specializat a reuşit efectuarea de audituri şi transferul de cunoştinţe referitoare la implementarea practicilor europene la câteva firme din judeţ.
Conferinţa s-a bucurat de participarea în calitatea de lectori a unor specialişti europeni, care provin din firme cu tradiţie din Belgia, Estonia şi Ungaria, cu o vastă experienţă în domeniu. Astfel, lectorii din Belgia, Nathalie Turkalj, asistent manager vânzări, Jo Theunissen, director al unei companii, Andy Emmer, manager al unei firme şi Peter Streck, manager al unui grup de firme, au împărtăşit oamenilor de afaceri din judeţul nostru principalele aspecte ale modului de lucru în diferite domenii la nivel european, de la “Distribuirea ambalajelor ecologice şi biodegradabile pentru produsele alimentare”, “Cum să vindem pe piaţa europeană”, şi până la “Eficientizarea producţiei, aprovizionării şi a managementului resurselor umane” şi “Identificarea oportunităţilor de creştere prin implementarea de strategii inovatoare”. De asemenea, Priit Roosipuu M., preşedinte al unei companii din Estonia, a fost lectorul work-shop-ului cu tema “Cum să furnizăm servicii internaţionale - aspecte practice”.
Participarea oamenilor de afaceri din judeţul Hunedoara la acest eveniment a furnizat informaţii importante despre practicile europene ce vor ajuta la creşterea competitivităţii şi la identificarea de soluţii menite să intensifice activitatea profesională a managerilor firmelor hunedorene.

Aurel Ghinea

După cum bine ştim, la Săuleşti, lângă Deva, funcţionează de multă vreme un aerodrom folosit în special pentru aviaţia sportivă, pentru pregătirea piloţilor de avioane uşoare, a planoriştilor şi paraşutiştilor sportivi. De câţiva ani a fost lansată ideea modernizării şi extinderii aerodromului devean şi a creării unui aeroport pentru curse charter. Pentru a pune în operă acest proiect ambiţios, Consiliul Judeţean Hunedoara a demarat, anul trecut, o serie de consultări tehnice şi economice cu specialişti ai aeroportului italian din Olbia – un aeroport aflat în elita domeniului, respectiv pe locul şase mondial din punctul de vedere al calităţii serviciilor prestate.

După ce au fost analizate datele economice şi studiul de fezabilitate realizat în ultimele luni, zilele trecute, la Consiliul Judeţean Hunedoara a avut loc o întâlnire între reprezentanţii instituţiei şi cei ai societăţilor italiene GEASAR SpA şi EURO PIT care se ocupă de acest proiect. Conform previziunilor specialiştilor din Italia, viitorul aeroport Deva-Săuleşti se poate dezvolta ca un aeroport internaţional, desigur extinderea acestuia efectuându-se pe parcursul a 15-20 de ani. Se preconizează ca, după aproximativ doi ani în care se va efectua doar trafic pe rute interne, aeroportul să-şi extindă activitatea şi pe rutele externe. „Obiectivul nostru este ca în 10 ani, numărul pasagerilor să fie de 500.000 de persoane pe an, iar după 20 de ani să se ridice la aproape un milion de călători. Pentru început, la Deva se va realiza un aeroport pe o structură modulară, care să permită dezvoltarea pe parcurs a obiectivului, în funcţie de necesităţi, de la nivel regional, la nivel internaţional, iar pista va avea o lungime de 2.000 de metri”, a declarat Emanuele Cabras, reprezentantul EURO PIT.
Prezenţa unui aeroport la Deva ar aduce avantaje enorme judeţului Hunedoara. În primul rând, investitorii cu afaceri în judeţ şi în zonă, nu vor mai fi nevoiţi să aterizeze pe aeroporturile din Timişoara sau Arad şi să-şi continue drumul până în zonă pe traficul rutier. În al doilea rând, aeroportul de la Deva poate deservi o zonă mult mai largă decât judeţul Hunedoara, constituindu-se într-un important centru de tranzit. În al treilea rând, aşa cum se ştie, prezenţa unui aeroport reprezintă şi o formă deosebită de promovare a zonei, judeţul Hunedoara fiind prezent, în acel moment, pe toate hărţile de trafic aerian din lume.
Conform declaraţiilor preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ, lucrările la aeroportul Deva-Săuleşti vor începe în doar câteva luni, iar realizarea acestuia se va face din fonduri private, contribuţia CJ fiind punerea la dispoziţie a terenului de o sută de hectare necesar realizării acestei importante investiţii de viitor.

Mihaela Petroşan

Senatul a aprobat luni, cu 99 de voturi pentru, două împotrivă şi două abţineri, OUG nr. 109/2008 prin care statul român acordă un ajutor de stat pentru uzina americană Ford în valoare de 143 de milioane euro în perioada 2008-2012, ce are ca obiectiv dezvoltarea regională.

Ordonanţa dată de guvernul Tăriceanu în septembrie 2008 stabileşte condiţiile privind acordarea unui ajutor de stat individual în valoare nominală de 143 milioane euro, echivalent în lei, de către Guvernul României, către Ford Motor Company care a achiziţionat potrivit contractului de vânzare cumpărare 72,40% din acţiunile deţinute de AVAS la Societatea Comercială Automobile Craiova. Prin contractul de vânzare, Ford se angajează la investiţii totale de 675 de milioane de euro pentru retehnologizarea fabricii, iar guvernul s-a angajat să acorde pentru producţia de autovehicule, un ajutor de stat de 94, 45 de milioane de euro, în perioada 2008-2012, iar pentru producţia de motoare - de 48,5 milioane de euro în perioada 2010 - 2012.  Ajutorul de stat individual regional acordat de Guvern are ca obiect susţinerea regiunii sud-vest a României şi a fost autorizat de Comisia Europeană.

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a apreciat iniţiativa şi a profitat de dezbaterea ordonanţei pentru a cere Ministerului Finanţelor să prezinte o situaţie la zi cu privire la numărul companiilor care din cauza situaţiei globale financiare, au solicitat reînnoirea schemei de ajutor de stat. Geoană s-a mai plâns că procedurile de obţinere a acestor ajutoare sunt blocate de birocraţie.

Ordonanţa a avut un impact pozitiv asupra senatorilor. Verestoy Attila, UDMR, a spus că sunt şi alte firme, în afară de Ford, care au nevoie, pentru a supravieţui crizei, de ajutorul statului. "În condiţiile în care suntem, trebuie să ne bucurăm că există o pasăre care să aducă şi o primăvară în criza asta. Dar nu trebuie să rămânem la acest exemplu, pentru că am crea un disconfort şi o oarecare inechitate faţă de acele companii sau sectoare întregi care sunt, în momentul de faţă, poate mai îndreptăţite decât fanionul Ford pentru a beneficia de acest ajutor de stat", a spus el.

Şi fostul ministru al  Economiei, liberalul Varujan Vosganian, a declarat că aceste ajutoare de stat, atât de necesare, ar trebui prevăzute în proiectul de buget pe 2009. "În proiectul de buget trebuie să se prevadă aceste sume disponibile pentru ajutorul de stat, cel mai eficient instrument pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă", a explicat Vosganian.

Ordonanţa merge spre aprobare la Camera Deputaţilor, for decizional.

Industria automobilelor este una din cele mai afectate de criză, atât în lume, cât şi în România. La sfârşitul lunii ianuarie, preşedintele Traian Băsescu a dat asigurări că statul român va susţine investiţiile din domeniul construcţiilor de automobile atât ale Ford, cât şi ale Renault şi a anunţat acest lucru şi la ultima reuniune a Consiliului European.

Planul anticriză al Guvernului Boc are un capitol şi pentru domeniul auto. Planul prevede instituirea unei taxe de poluare anuale, în funcţie de gradul de poluare al autovehiculului. Guvernul ar mai putea aproba, pe lângă acordarea unei prime de 800 de euro pentru fiecare automobil reciclat în 2009, şi amânarea de la plata TVA cu şase luni, pentru a ajuta relansarea industriei auto. Pachetul de măsuri prevede şi facilitarea accesului de creditare pentru investiţiile în sector, dar şi pentru utilizatorii de autoturisme, prin bonificarea dobânzii. Alte măsuri ce privesc relansarea industriei auto propun reducerea impozitului pe profitul investit în dezvoltarea şi modernizarea produselor, tehnologiilor şi a noilor capacităţi de producere a componentelor auto. Ministerul Economiei îşi mai propune să sprijine reconversia profesională a persoanelor disponibilizate din industria auto, prin cofinanţarea şcolarizării personalului în perioada întreruperii temporare a activităţii.

Ajutoarele promise de premierul Boc pentru revitalizarea industriei auto, ce însumează aproape 500 milioane euro, vor fi acordate cu condiţia ca profitul şi dividendele obţinute de agenţii economici să fie reinvestite în România, a declarat pe 23 ianuarie preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu.

Potrivit unor publicaţii economice, în decembrie, constructorul auto american Ford, care intenţioneasă să investească 675 milioane de euro în România, începând cu 2009, a cerut statului român garanţii pentru împrumuturi la Banca Europeană de Investiţii (BEI) în valoare de 400 milioane de euro. Totodată, presa a mai scris că Renault, care are în stadiu incipient dezvoltarea unui centru de proiectare în valoare de 100 mil. euro la Titu, a recurs la o mişcare identică, solicitând garanţii pentru un împrumut de 100 milioane euro.

Angajaţii combinatului siderurgic ArcelorMittal Hunedoara vor fi trimişi în concedii prin rotaţie în această lună, iar luna viitoare în şomaj tehnic, din cauza lipsei de comenzi, determinată de criza economică mondială.

Liderii sindicatului “Side-rurgistul” Hunedoara şi conducerea combinatului ArcelorMittal Hunedoara au participat, luni, 10 noiembrie, la şedinţa Comisiei de Dialog Social de la nivelul Prefecturii, principala problemă dezbătută fiind contractul colectiv de muncă.
Sindicaliştii au adus în atenţie problemele sociale şi economice cu care se confruntă platforma siderurgică hunedoreană. “Am avut în vedere problema şomajului tehnic în cadrul subcontractorilor. Deşi, deocamdată, nici o persoană nu a fost disponibilizată sau trecută în şomaj, când acest lucru va deveni realitate vrem ca numărul de zile de şomaj să fie cât mai redus, iar salariaţii să-şi înceteze activitatea prin rotaţie, astfel încât să nu treacă doar unii prin această situaţie”, a declarat Petru Vaidoş, preşedintele Sindicatului “Side-rurgistul” Hunedoara.
Deşi, la finalul fiecărui an, în special în perioada iernii, producţia ArcelorMittal Hunedoara a înregistrat scăderi, anul acesta reducerea este accentuată de criza economică mondială, numărul comenzilor fiind simţitor mai mic. “Am redus producţia cu scopul reducerii stocurilor în vederea reechilibrării cererii şi ofertei pe piaţă. Sunt măsuri de prudenţă, iar producţia se va relansa în momentul în care cererea se va îmbunătăţi. Pe termen lung, planurile rămân neschimbate. Toate măsurile pe care le-am luat au fost necesare şi responsabile, astfel încât să fim siguri că ne adaptăm corect mediului existent”, a declarat Remus Păţan, directorul general al ArcelorMittal Hunedoara.
Acesta a precizat că nu se vor face disponibilizări, luna aceasta urmând ca angajaţii combinatului să fie trimişi în concediu prin rotaţie, iar luna viitoare să rămân㠓la dispoziţie” la domiciliu, cu o indemnizaţie de 75% din salariu. În ceea ce priveşte contractul colectiv de muncă, expirat la începutul acestei luni, conducerea executivă ArcelorMittal a fost de acord ca, până la semnarea unui nou contract, să plătească toate drepturile salariaţilor stabilite anterior.
La începutul acestei luni, ArcelorMittal, cel mai mare producător mondial de oţel, a anunţat că va reduce producţia cu 30% la nivel mondial, din cauza scăderii cererii. Directorul financiar al companiei, Aditya Mittal, a declarat că reducerea vizează numai trimestrul al patrulea din 2008, relatează AFP.
Profitul net al companiei a fost de 3,82 miliarde dolari, sau 2,78 dolari/acţiune, în intervalul de trei luni încheiat în septembrie, faţă de un profit net de 2,96 miliarde dolari, raportat în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unui comunicat al companiei, arată Bloomberg. 
În România, compania deţine combinatele de la Hunedoara şi Galaţi, producătorii de ţevi din Roman şi Iaşi, precum şi operatorul portuar Romportmet Galaţi.
La mijlocul lui octombrie, ArcelorMittal Galaţi a început procesul de oprire a instalaţiilor din combinatul de la Galaţi şi estimează o reducere a producţiei cu 50%, cu revenire la nivelul normal cel mai devreme la sfârşitul lunii februarie 2009 şi cel mai târziu la finalul lui aprilie 2009.

ArcelorMittal, cel mai mare producător mondial de oţel, a anunţat joi că va opri funcţionarea unor furnale din mai multe ţări din Europa, pentru cel puţin două trimestre, pentru a compensa scăderea comenzilor din partea producătorilor auto, relatează AFP.

Reprezentanţii companiei nu prevăd " nicio disponibilizare din motive economice în următoarele două trimestre", a asigurat Michel Wurth, membru al consiliului director al ArcelorMittal.

Oprirea activităţii în furnale va duce la scăderi cu până la 30% ale producţiei în uzinele respective, nivel de două ori mai mare decât cel de 15%  anunţat pentru producţia totală a grupului .

Pe fondul crizei economice mondiale, producătorul de automobile PSA Peugeot Citroen a anunţat că va efectua concediei în al patrulea trimestru al acestui an în majoritatea uzinelor de producţie din Europa, în timp ce concurentul Renault va opri producţia mai multor fabrici din Franţa pentru una sau două săptămâni.

Wurth a estimat o scădere a activităţii în al patrulea trimestru din 2008 şi în primul trimestru din 2009, pentru ca apoi să aibă loc o "revenire tehnică".

În România, compania deţine combinatele de la Hunedoara şi Galaţi, producătorii de ţevi din Roman şi Iaşi, precum şi operatorul portuar Romportmet Galaţi.

La mijlocul lui octombrie, ArcelorMittal Galaţi a început procesul de oprire a instalaţiilor din combinatul de la Galaţi, pe fondul scăderii comenzilor, şi estimează o reducere a producţiei cu 50%, cu revenire la nivelul normal cel mai devreme la sfârşitul lunii februarie 2009 şi cel mai târziu la finalul lui aprilie 2009.

În 2007, combinatul siderurgic de la Galaţi a realizat o producţie de 4,4 milioane de tone de oţel lichid, iar proznoza pentru anul în curs era de 4,6 milioane de tone, potrivit datelor furnizate de conducerea companiei.

Un reprezentat al filialei Băncii Transilvania a declarat că hoţii care au jefuit unitatea din cartierul clujean Mănăştur au furat sub 60.000 de euro, iar suma era asigurată. Bancomatele Băncii Transilvania nu au fost blocate şi funcţionează normal după jaful din Cluj, a declarat acesta.

"E regretabil ce s-a întâmplat", a spus preşedintele Robert Rekkers. Acesta a mai spus că banca nu îşi asumă responsabilitatea pentru acest jaf, paznicul era la datorie şi a fost rănit.

"Nu am informaţii care să învinovăţească firma de pază pentru că aceasta nu a intervenit la timp, nu cred că banca şi firma de pază ar fi responsabile de acest jaf", a completat preşedintele Băncii Transilvania.

"Măsurile pe care le luăm cu firmele de pază ar trebui să reducă acest gen de incidente. În toate locaţiile din ţară avem acorduri cu firmele de pază din ţară, însă din păcate aceste evenimente se întâmplă", a declarat preşedinte CA al Băncii Transilvania, Horia Ciorcilă.

Faptul că firma de pază a intervenit în zece minute, ţine de faptul că infractorii au fost bine informaţi asupra procedurilor care au loc într-o bancă şi asupra timpului de reacţie al firmelor de pază, a explicat Horia Ciorcilă. Unitatea din Cluj-Napoca va funcţiona încă de astăzi dimineaţa, a precizat preşedintele CA al Băncii Transilvania.

Ancheta la banca din Cluj este în desfăşurare, a declarat purtătoarea de cuvânt de la IPJ, Raluca Săucan. Pentru imobilizarea agentului de pază, unul dintre infractori a folosit un pistol cu electroşocuri, a spus aceasta. Mai mult decât atât, au fost blocate toate ieşirile din judeţul Cluj, potrivit purtătoarei de cuvânt.

Cardurile, bancomatele şi aparatele pentru plata cu cardul la comercianţi din reţeaua Băncii Comerciale Române (BCR) nu vor funcţiona de sâmbătă, 31 ianuarie, la ora 23:00, până duminică, 1 februarie, la ora 06:00, cel târziu, a anunţat, banca.

"În această perioadă nu vor putea fi efectuate niciun fel de tranzacţii cu cardurile BCR, iar reteaua de ATM-uri şi POS-uri nu va fi operaţională. Serviciul de asistenţă de urgenţă carduri va fi asigurat, în această perioadă, în sistem offline. Oprirea temporară are ca scop îmbunătăţirea sistemului informatic", se mai precizează în comunicatul Băncii Comerciale Române.

BCR emite 24 tipuri de carduri de credit si de debit şi are instalată o reţea naţională de ATM-uri şi POS-uri de peste 1.800 de bancomate, respectiv peste 15.000 de terminale electronice operaţionale la comercianţi pentru plata cu cardul.

BCR gestionează active de peste 17,5 miliarde euro şi are, în prezent, o reţea de 634 de unităţi retail (pentru populaţie şi microîntreprinderi) şi 50 de centre de afaceri dedicate IMM-urilor şi companiilor mari.

Consiliul de administraţie al Broker Cluj (BRK) a hotărât, în urma recentei fraude de la sucursala Deva, să încaseze banii depuşi de clienţi exclusiv prin virament bancar şi să îşi transforme sucursalele care nu sunt conectate la sistemele burselor româneşti în agenţii, a anunţat, astazi, brokerul.

În schimb, plăţile făcute de Broker către clienţi vor putea fi efectuate şi prin mandat poştal şi confirmare de primire.

De asemenea, conducerea intermediarului a mai hotărât să efectueze prin casă numai plăţile cu caracter administrativ şi cele care au ca scop diminuarea soldurilor de mică valoare. De asemenea, portofoliile, rulajul contului şi alte documente cerute de clienţi vor fi eliberate doar de centrală, care va ţine şi evidenţa tuturor chitanţelor eliberate de subunităţi.

În acelaşi timp, Broker vrea, dacă şi posibilităţile clienţilor permit, accesul acestora la vizualizarea conturilor proprii.

Mai mult, intermediarul din Cluj vrea să îşi raţionalizeze reţeaua de subunităţi astfel încât să fie păstrate doar cele profitabile.

La începutul lunii trecute, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a suspendat, pentru două săptămâni, autorizaţia de funcţionare a Broker Cluj (BRK), şi acţiunile casei de brokeraj, tranzacţionate la prima categorie în urma unor nereguli descoperite la sucursala din Deva a companiei.

Neregulile se referă la o fraudă estimată la câteva zeci de miliarde de lei vechi, săvârşită prin ridicarea unor sume de bani cu chitanţe false.

SSIF Broker Cluj a avut un profit net de numai 3,45 milioane lei (947.800 euro), în primele nouă luni ale anului trecut, de 9,5 ori mai mic decât cel din aceeaşi perioadă a lui 2007.

Afacerile companiei s-au cifrat la 7,43 milioane lei (2,04 milioane euro) în primele nouă luni din 2008, în scădere de peste două ori faţă de cele de 18,05 milioane lei, afişate în aceeaşi perioadă din 2007. Principala cauză a diminuării afacerilor casei de brokeraj este efectul crizei financiare asupra pieţei de capital din România, reflectat în scăderea puternică a cotaţiilor şi a volumelor tranzacţionate.

Casa de brokeraj are în prezent un capital social de 144,73 milioane lei, divizat în 289,47 milioane acţiuni cu o valoare nominală de 0,50 lei.

Capitalizare firmei de brokeraj este de 23,15 milioane lei (5,47 milioane euro), potrivit cotaţiei de 0,08 lei, stabilită în şedinţa de joi, ultima dinaintea suspendării titlurilor. Titlurile Broker Cluj sunt listate la prima categorie a Bursei de Valori Bucureşti, sub simbolul BRK.

Petru Prunea, preşedintele Broker Cluj, a anuţat luni într-o emisiune la The Money Channel că societatea de brokeraj a dat în judecată Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), pentru prejudiciile provocate de suspendarea activităţii pentru două săptămâni.

CNVM a anunţat vineri suspendarea, pentru două săptămâni, a autorizaţiei de funcţionare a Broker Cluj. Mai mult, arbitrul pieţei de capital a suspendat şi acţiunile companiei, având în vedere frauda descoperită la sucursala din Deva şi modificările intervenite în consiliul de administraţie al casei de brokeraj, pentru care CNVM susţine că nu a primit documentaţia completă.

"În AGA din octombrie a Broker Cluj s-au ales doi membri, după care am trimis toate documentele cerute de regulamentul 32 către CNVM, dar ei (membri - n.r.) nu au plătit decât târziu taxa de autorizare, unul dintre membri efectuând această plată de abia în ianuarie", a declarat Petru Prunea, preşedintele Broker Cluj.

"Măsura CNVM este exagerată pentru motivele pe care le-au invocat. Am cerut CNVM-ului să reconsidere această poziţie şi vom încerca să discutăm cu ei, deoarece ne confruntăm cu foarte mulţi clienţi nemulţumiţi de faptul că nu mai pot face tranzacţii", spunea Prunea.

El preciza că peste 10.000 de clienţi ai Broker au fost afectaţi, iar 831 de ordine introduse la Bursă au fost anulate vineri de dimineaţă.

SSIF Broker Cluj a avut un profit net de numai 3,45 milioane lei (947.800 euro), în primele nouă luni ale anului trecut, de 9,5 ori mai mic decât cel din aceeaşi perioadă a lui 2007.

Afacerile companiei s-au cifrat la 7,43 milioane lei (2,04 milioane euro) în primele nouă luni din 2008, în scădere de peste două ori faţă de cele de 18,05 milioane lei, afişate în aceeaşi perioadă din 2007. Principala cauză a diminuării afacerilor casei de brokeraj este efectul crizei financiare asupra pieţei de capital din România, reflectat în scăderea puternică a cotaţiilor şi a volumelor tranzacţionate.

Casa de brokeraj are în prezent un capital social de 144,73 milioane lei, divizat în 289,47 milioane acţiuni cu o valoare nominală de 0,50 lei.

Capitalizare firmei de brokeraj este de 23,16 milioane lei (5,38 milioane euro), potrivit cotaţiei de 0,08 lei, stabilită în şedinţa de joi, ultima dinaintea suspendării titlurilor. Titlurile Broker Cluj sunt listate la prima categorie a Bursei de Valori Bucureşti, sub simbolul BRK.

Şomerii din judeţul Hunedoara şi celelalte persoane aflate în căutarea unui loc de muncă au o nouă şansă de a-şi rezolva problemele şi asta deoarece vineri, 27 februarie, între orele 9 şi 13, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Hunedoara organizează o nouă Bursă generală a locurilor de muncă.

Acţiunea se desfăşoară în toată reţeaua teritorială a agenţiei, respectiv în Deva, Ilia, Simeria, Hunedoara, Orăştie, Călan, Haţeg, Petroşani, Lupeni, Vulcan şi Petrila.
Agenţii economici pot depune oferte de locuri de muncă vacante chiar şi vineri,  la sediul AJOFM din Deva sau la cea mai apropiată agenţie locală pentru ocuparea forţei de muncă.
Participanţii la acest eveniment vor primi şi publicaţia lunară a AJOFM, Piaţa muncii de Hunedoara care, printre altele cuprinde o serie de informaţii de interes public şi prezintă lista locurilor de muncă existente în judeţ. De asemenea, în cadrul publicaţiei există şi o secţiune dedicată ofertelor de muncă provenite din spaţiul comunitar.

Aurel Ghinea

Bursa de la Bucureşti a deschis şedinţa de luni în creştere puternică, sectorul SIF recuperând aproape 13%, în ton cu marile burse europene, care au revenit după ce oficialii din zona euro au aprobat unele măsuri pentru reabilitarea sistemului bancar.